Pretura sectorului Râşcani

Numărul angajaţilor conform situaţiei din 01.01.2008– 44 angajaţi, dintre care 33 funcţionari publici.

Audienţa cetăţenilor la Pretura sectorului Rîşcani se efectuiază după cum urmează:

Înscrierea solicitanţilor pentru audienţă la pretor şi vicepretor se efectuiază în anticamera Preturii, bir. 101, verbal sau în scris , telefon de contact 441098.

Petiţiile persoanelor fizice şi juridice sînt recepţionate zilnic, în biroul nr. 2 al Preturii, în toate zilele lucrătoare, între orele 8⁰⁰ – 12⁰⁰ ; 13⁰⁰ – 17⁰⁰.

Lista actelor normative care stau la baza activitatii Preturii sectorului Rascani

1. Carta Europeana Autonomia Puterilor Locale
2. Constitutia Republicii Moldova;
3. Legea cu privire la administratia publica locala;
4. Legea privind statutul municipiului Chisinau;
5. Legea privind organizarea administrative-teritoriala a Republicii Moldova;
6. Legea contenciosului administrativ;
7. Legea serviciului public;
8. Regulamentul de organizare si functionare a preturilor de sector.

Istoria Sectorului Rîscani

In timpul domniei lui Alexandru cel Bun, documentele atesta existenta unui sat pe malul drept al Bacului care avea hotar comun cu mosia Chisinaului. In alte documente de mai tarziu gasim si denumirea acestui sat – Visterniceni.

In 1772, unul din reprezentantii familiei Rascani si anume, Constantin Rascani a devenit posesorul partii de sud – est a mosiei Visterniceni. In rezultatul caror evenimente Constantin Rascanu si-a satisfacut ambitia ramane inca o enigma, deoarece in lista boierilor facuta de catre Dimitrie Cantemir in lucrarea sa Descrierea Moldovei nu gasim familia Rascanu. Cert este insa ca deja in 1800 fiul lui Constantin Rascanu, Dumitru era stoln / rang boieresc / si avea in stapanire jumatate din mosia Visterniceniului, precum si mosiile Bubuieci, Chitcani si Posta Veche, localitati cuprinse actualmente in hotarele Chisinaului.

Constantin Rascanu este ctitorul Bisericii Sfintilor Imparati Constantin si Elena pe peretii careia de rand cu alte inscriptii se mai putea citit si urmatoarele: „ ... aceasta Sfanta biserica a fost inaltata din temelii pe mijloacele robului lui Dumnezeu Constantin Rascanu mare spatar, in anul 1777”.

Istoria moderna a sectorului Rascani incepe la 12 aprilie 1941, cand prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM orasul Chisinau a fost divizat in trei raioane: Lenin, Krasnoarmeisk si Stalin / actualmente sectorul Rascani/.

In perioada celui de al doilea razboi mondial executivele raionale si-au suspendat activitatea. Primele alegeri au avut loc abia in 27 decembrie 1947.

In 28 noiembrie 1961 raionul Stalin a fost redenumit in raionul Octombrie. In componenta lui intrau Sovietele satesti Rascani si Muncesti.

Din 25 septembrie 1991 in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului Republicii Moldova nr. 535 „Cu privire la functionarea Primariei orasului Chisinau in perioada de tranzitie la noua diviziune teritorial – administrativa” organul executiv al orasului devine Primaria, iar comitetele executive ale celor cinci soviete raionale de deputati ai poporului sunt organizate in preturi cu revederea denumirii lor, inclusiv a raionului Octombrie in sectorul Rascani, ca subdiviziuni ale Primăriei municipiului Chişinău.

În diferite perioade sectorul Rîşcani a fost condus de:

Din 5 octombrie 2007 Pretor al sectorului Rîşcani este numit dl Mihail Cîrlig.

Cu privire la sectorul Rîşcani

În componenţa sectorului Rîşcani întră cîteva unităţi administrativ – teritoriale autonome: oraşul Cricova şi Stăuceni; comuna Ciorescu cu satele: Ciorescu, Făureşti şi Goian ; comuna Grătieşti cu satele: Grătieşti şi Hulboaca.

Sectorul Rîşcani este o unitate administrativă, economică şi culturală a municipiului Chişinău, situată în partea de Nord – Est a capitalei pe o suprafaţă de 52,93 km² , inclusiv:

În sector sunt 166 străzi şi stradele.

Populaţia sectorului Rîşcani, la 01.01.2008, constituie – 162493 mii de persoane, din ea:

Total pensionari – 30452 mii pers.

Din ei:

Propotţia pensionarilor din totalul populaţiei sectorului Rîşcani


Densitatea populaţiei:

• orăşănească – 3,6 mii pers./km²
• suburbii – 1,9 mii pers./km²

Fondul locativ:

• blocuri locative în sector – 1215, din care:
• ÎMGFL – 993 blocuri locative, 32250 apartamente
• CCL – 138 blocuri locative, 11995 apartamente
• APLP – 65 blocuri locative, 3094 apartamente
• Departamentale – 16, 807 apartamente
• Cămine studenţeşti – 44
• Case individuale – 3984

Instituţii de învăţămînt:

• 27 instituţii preuniversitare, din care:
• 20 instituţii preuniversitare sînt finanţate de Direcţia educaţie, tineret şi sport din sector
• 7 instituţii preuniversitare - de primăriile unităţilor administrativ-teritoriale: Grătieşti, Ciorescu, Cricova, Stăuceni
• 1 instituţie preuniversitară (şcoala medie nr.10), cu începere de la 01.01.2007, este trecută în subordinea Ministerului Educaţiei şi Tineretului.

Instituţii medicale:

Instituţia Medico - Sanitară Publică Asociaţia Medicală Teritorială Rîşcani are în componenţa sa 4 subdiviziuni:

• Centrul Consultativ Diagnostic
• Centrul Medicilor de Familie nr.10
• Centrul Medicilor de Familie nr. 11
• Centrul Medicilor de Familie nr.12

Comisiile constituite pe lîngă Pretura sectorului Rîşcani:

Oraşe înfrăţite:

Pretura sectorului Rîşcani a încheiat:

• la 25.06.1998 Acordul de colaborare cu municipiul Târgu–Mureş din România
• la 28.07.2006 Acordul de înfrăţire cu oraşul Năvodari din România

Avînd în vedere interesul reciproc al părţilor de a dinamiza şi dezvolta legăturile dintre ele în diverse domenii de activitate de interes comun, s-au format frumoase tradiţii de colaborare cu oraşele respective, iar pentru continuitatea acestora anual se efectuiază schimburi reciproce de delegaţii şi de specialişti.

Actualizarea informaţiilor privind activitatea Preturii sectorului Rîşcani se efectuiază:

• Săptămînal prin rapoartele de activitate
• Lunar prin notele informative cu privire la audienţa cetăţenilor
• Trimestrial prin rapoartele cu privire la mişcarea personalului
• Anual prin rapoartele de activitate

Acces la informaţiile respective:

• în secţia administraţie publică a Preturii, telefon de contact 443130
• pe site-ul Primăriei municipiului Chişinău.